Un nou traseu cultural prin Bucureşti: Podul Mogoşoaiei

Miercuri, 2 martie, am lansat un nou traseu pe Calea Victoriei – sau cum ne place nouă să-i spunem, Podul Mogoşoaiei. Această şosea a fost construită şi folosită de Constantin Brâncoveanu pentru a scurta drumul dintre Curtea Domnească din București – actuala Curte Veche – și Curtea de la Târgoviște, via Palatele Domnești din Mogoșoaia și Potlogi.

Turul începe în fața Mănăstirii Stavropoleos, a cărei biserică este probabil cea mai admirată, vizitată și apreciată din București, o mică bijuterie arhitecturală și o oază de liniște în efervescentul Centru Vechi. Aici vom acorda atenție lapidariului, unde vom găsi artefacte din faimosul Turn al Colței.

Vom merge în continuare spre Podul Mogoșoaiei, unde ne vom imagina bisericile și hanurile existente acolo pe vremea lui Brâncoveanu, cum ar fi Hanul Constantin-Vodă, în locul căruia s-a ridicat Palatul Poștelor, astăzi Muzeul Național de Istorie al României și Palatul CEC, ridicat în locul Mănăstirii Sf. Ioan Grecesc. Vis-a-vis de CEC a rămas totuși o mărturie a acelei epoci, este vorba de Biserica Zlătari, Spătarul Mihail Cantacuzino fiind ctitorul bisericii de la 1705.

Ne îndreptăm apoi spre Biserica Doamnei. Bine ascunsă de clădirile de pe Calea Victoriei și Bdul Elisabeta, biserica aceasta este ctitoria Doamnei Maria, soția lui Șerban Cantacuzino, domnitorul Țării Românești între 1678 – 1688, unchiul lui Constantin Brâncoveanu și predecesorul lui nu doar la domnie, ci și în dezvoltarea culturii.

Biserica Sfantul Nicolae Dintr-o Zi ne așteaptă pe Strada Academiei. Ea este ctitoria soției domnitorului, Maria Brâncoveanu, fiind ridicată în 1702, în locul unei biserici de lemn.

Intrarea în Biserica Sf. Nicolae Dintr-o Zi

Intrarea în Biserica Sf. Nicolae Dintr-o Zi

Vedem apoi o altă ctitorie a familiei Brâncoveanu, Biserica Krețulescu, ridicată de Safta Brâncoveanu și soțul ei, logofătul Iordache Krețulescu în 1722.

Opțional, putem vizita apoi Galeria de Artă Veche Românească din cadrul Muzeului Național de Artă al României. Intrarea la acest muzeu costă 10 lei, iar taxa foto este 100 de lei. Aici vom găsi piese ca: icoane din perioada respectivă, epitafe, catapeteasma bisericii Mănăstirii Cotroceni, pictată de Constantinos, poale de icoană de la Sf. Gheorghe Nou sau de la Mănăstirea Hurezi și multe altele. Muzeul se poate vizita gratuit în prima miercuri a lunii.

Iconostasul bisericii Măn. Cotroceni, Galeria de Artă Veche Românească, MNAR

Iconostasul bisericii Măn. Cotroceni, Galeria de Artă Veche Românească, MNAR

Autoportretul zugravului Pârvu Mutu, adus din Biserica din Bordești, jud. Vrancea (Galeria de Artă Veche, MNAR)

Autoportretul zugravului Pârvu Mutu, adus din Biserica din Bordești, jud. Vrancea (Galeria de Artă Veche, MNAR)

In memoriam Văcărești (Galeria de Artă Veche Românească, MNAR)

In memoriam Văcărești (Galeria de Artă Veche Românească, MNAR)

Următorul obiectiv este Biserica Albă. Ridicată în 1715, se remarcă prin catapeteasma deosebită, sculptată în lemn, adusă aici de la altă biserică, dispărută astăzi, ce se afla în locul unde găsim astăzi Atheneul.

Turul ia sfârșit la Muzeul Colecțiilor de Artă, unde vom vizita Lapidariul și colecția Dr. Predescu, care conține câteva stampe ce înfățișează peisaje și oameni din Valahia secolului XVIII.  Intrarea la acest muzeu costă 15 lei, iar taxa foto este 100 de lei. Se poate vizita gratuit în prima miercuri a lunii.

Turul se organizează la cerere și este gratuit, donațiile fiind apreciate. Lungimea traseului este de aproximativ 2 km. Vizitarea muzeelor este opțională și fiecare decide dacă vrea să rămână mai mult într-un muzeu, acest lucru însemnând bineînțeles că ghidul/grupul nu-l va aștepta. Fără muzee turul durează aproximativ 1h30 – 2 h, iar cu muzee, durata este posibil să depășească chiar 3 h. 

Iulian SirbuUn nou traseu cultural prin Bucureşti: Podul Mogoşoaiei

Lasă un comentariu: