Dare de seamă despre Aflarea Brâncovenilor

Aflarea Brâncovenilor este un proiect dedicat moştenirii brâncoveneşti, lansat în Anul Brâncoveanu. În 2014 s-au împlinit 300 de ani de când Domnitorul Ţării Româneşti, Constantin Basarab Brâncoveanu, împreună cu cei patru fii ai săi şi sfetnicul Ianache au fost osândiţi de sultanul Ahmed, în Constantinopol.

Acest proiect are în vedere – aşa cum îi spune şi numele – aflarea Brâncovenilor. Am căutat un sinonim pentru descoperă şi acesta mi s-a părut cel mai apropiat de ceea ce voiam să transmit, atât o descoperire a moştenirii culturale materiale – biserici, mănăstiri, palate, şcoli şi spitale, noi artere de circulaţie în Bucureşti – Podul Mogoşoaiei, astăzi Calea Victoriei -, cât şi a celei imateriale – cântece, balade ş.a.m.d. În ceea ce priveşte stilul arhitectural pe care-l admirăm la palatele şi la lăcaşurile de cult brâncoveneşti, cuvintele mele nu sunt suficiente pentru a descrie bogăţia acestuia. Poate de aceea arhitecţii folosesc mai mereu un creion pentru a desena ceea ce cuvintele uneori nu pot cuprinde. Stilul brâncovenesc este stilul muntenesc ajuns la maturitate în timpul domniei lui Brâncoveanu. Dacă a fost o întâmplare sau nu, îi las pe specialişti să spună. Părerea mea este că acest stil a ieşit la suprafaţă în timpul domniei lui din două motive:

  • Situaţia economică a ţării s-a îmbunătăţit considerabil, atât datorită conjuncturii internaţionale – Europa trecea printr-o răcire accentuată a vremii, nordul şi vestul continentului fiind cele mai afectate, ţările occidentale fiind nevoie să importe cereale din Balcani – dar şi datorită bogăţiilor interne şi a priceperii domnitorului şi a Doamnei Marica de a administra aceste bogăţii. Dau un singur exemplu, pe Valea Argeşului se exploatau zăcăminte de aur.
  • Al doilea aspect foarte important este reprezentat de cei care au studiat în afara ţării şi au revenit în ţară cu cunoştiinţe despre arhitectură şi artă în general. Poate cel mai important dintre aceştia este Stolnicul Constantin Cantacuzino, care după ce revine de la Padova, unde fusese studentul universităţii de tradiţie de acolo, se ocupă de politica externă şi realizează prima hartă a Valahiei. De asemenea, secretarul lui Brâncoveanu, Anton Maria del Chiaro, fiorentin de origine veneţiană, va fi participat şi el la definirea acestui stil. Personal, nu cred că în timpul domnitorului acesta stătea aplecat deasupra unor schiţe sau machete alături de arhitecţi şi alţi meşteri şi spunea: „Iubiţii mei, trebuie să născocim un stil care să ne reprezinte şi să fie un mix între bisericile lui Matei Basarab, culele olteneşti, loggia veneţiană pe care am văzut-o în schiţele aduse de Cantacuzino de la Padova şi arcul trilobat de pe moscheile din Ţarigrad.” Procesul a fost unul natural, accelerat însă de întâlnirea meşterilor valahi cu cei veniţi din Istanbul sau alte ţări balcanice. Faptul că pe şantierele din Valahia lucrau şi meşteri străini nu era o premieră, Biserica Mănăstirii de la Curtea de Argeş poartă amprenta meşterilor de la Constantinopol. Ca o paranteză, în sudul Greciei am întâlnit un pietrar albanez pe nume Manole, cunoscător al legendei Meşterului Manole.
  • Forţa de muncă atrasă atât de bogăţiile ţării, cât şi faptul că Valahia era considerată Bizanţul de după Bizanţ au contribuit la coagularea noului stil arhitectural. Dintre străinii aduşi de domnitor se remarcă Antim Ivireanul, viitor mitropolit al ţării. Acesta era originar din Ivir (Georgia de astăzi) şi se găsea la Constantinopol înainte să vină aici. Cel mai probabil se găsea la Patriarhia Ecumenică, iar Constantin Brâncoveanu având legături strânse cu cei de acolo, a aflat de priceperea acestuia în meşteşugul tipografiei şi l-a chemat la curtea lui. Antim Ivireanul avea să se ocupe nu numai de tiparniţă, ci si de ctitorirea şi înfrumuseţarea Mănăstirii ce-i va purta numele. Uşa masivă de lemn de la intrare este sculptată de el, iar desenul coloanelor din exonartex poartă semnătura lui. Extraordinar mai este şi faptul că în timpul celor doi în Valahia se tipăreau şi se trimiteau bisericilor creştine – cel mai probabil sub formă de cadouri – cărţi liturgice şi laice în limbile română (cu caractere chirilice), slavonă, greacă, arabă şi georgiană. Iată deci că supranumele ţării nu era doar de faţadă, ci arăta şi faptul că acest domnitor avea dorinţa şi puterea financiară de a crea şi a trimite produse culturale în toată lumea creştină.

Desigur că aceste informaţii pot fi consultate de orişicine pe internet în zilele noastre, dar simpla citire a lor e posibil să nu trezească în voi o admiraţie bruscă pentru acest domnitor. E ok, şi la mine a fost un proces lung şi pot spune că revelaţia s-a petrecut când am vizitat împrejurimile Bucureştilor şi am vizitat Palatul Potlogi şi Casa Drugănescu din Floreşti-Stoieneşti, jud. Giurgiu, ambele aflate atunci în restaurare (noiembrie 2013). Reîntorcându-mă apoi în Bucureşti, am încercat să fac un inventar al ctitoriilor brâncoveneşti din capitală şi m-am întristat văzând cât de puţine au rămas în picioare în zilele noastre. Locurile care aduc aminte de epoca brâncovenească sunt însă mult mai multe în Bucureşti şi cineva trebuia să le spună povestea, într-un mod cât mai închegat şi adaptat vremurilor noastre. Poate nu suntem cei mai calificaţi în domeniul istoriei artei, însă am simţit că este datoria noastră de a porni acest proiect.

Cum venim în sprijinul celor interesaţi de a afla mai multe?

1. În primul rând, printr-un tur pietonal gratuit (ce nu exclude însă donaţiile voluntare sau bacşişul, pentru a fi în ton cu epoca). Turul va fi ţinut în Bucureşti, pe traseul: Biserica Colţea – Spitalul Colţea – Biserica Sf. Gheorghe cel Nou – Biserica Catolică Bărăţiei – Statuia lui Şerban Cantacuzino – Dealul Mitropoliei – Mănăstirea Antim – Biserica Domniţa Bălaşa. Opţional, se poate vizita şi Curtea Veche şi Biserica Stavropoleos, în funcţie de timpul ghidului şi al participanţilor la tur. Turul se ţine la cerere şi datele se anunţă pe pagina de facebook a proiectului.

2. Pagina de facebook Aflarea Brâncovenilor va oferi informaţii despre tururile organizate şi va rememora evenimente de acum 300 de ani, prin texte, imagini, cântece religioase sau laice dedicate Familiei Brâncovenilor sau invitaţii la evenimente culturale.

3. Nu în ultimul rând, pe acest blog vom aduce în atenţia voastră evenimentele legate de Brâncoveanu, apariţiile editoriale, recomandări de cărţi, de pelerinaje şi cam de tot ce are legătură cu moştenirea brâncovenească. De exemplu, ştiaţi că BNR a scos mai multe emisiuni monetare dedicate Anului Brâncoveanu şi ctitoriilor lui?

Vă aşteptăm în Turul Aflarea Brâncovenilor!

Iulian SirbuDare de seamă despre Aflarea Brâncovenilor

Comments 2

  1. Post
    Author

Lasă un comentariu: